In 1910 ia fiinta Partidul Social Democrat (PSD), cu un program relativ moderat: institutii democratice de tip occidental, vot universal, abolirea legilor exceptionale, dreptul la greva si libera asociere, infiintarea caselor de ajutor pentru boala si invaliditate, arendarea catre tarani a pamantului mosieresc. Dar in 1914, deoarece intrase intr-o criza de identitate, PSD se radicalizeaza iar la Congresul al III-lea se vorbeste despre republica, exproprierea totala a marii proprietati rurale, desfiintarea Senatului, vot universal, egal, direct si secret.
In anul 1903, in regiunile de peste munti se formeaza sectia romana a Partidului Social Democrat din Austro-Ungaria, care se va dezvolta rapid si armonios mai ales in zonele industrializate si cu un nivel ridicat de cultura. In Transilvania, Banat si Bucovina problematica culturala se va impleti permanent cu cea nationala. Socialistii erau pentru unitatea nationala dar impotriva razboiului (pacifismul era si este si astazi o valoare importanta a miscarii social democrate internationale). Cu toate acestea, in 1916, cand Romania a intrat in razboiul de intregire, marea majoritate a social democratilor pleaca pe front. 1918 - sfarsitul primului razboi mondial. La 1 decembrie, 6 delegati ai Partidului Social Democrat Roman din fosta Austro-Ungarie semneaza alaturi de 6 delegati ai Partidului National istorica declaratie de la Alba Iulia. Visul s-a implinit: Romania Mare exista! Social democratii de peste munti se unesc cu cei din Vechiul Regat. In acelasi timp, in Rusia triumfa Revolutia bolsevica. Marile miscari greviste ale anilor 1919-1920, ca si intrarea celor 20 de deputati si 3 senatori in Parlamentul Romaniei Mari, nu exprima doar cresterea puternica a social democratiei, solida ei baza de masa, dar in acelasi timp reflecta aspiratia acesteia catre schimbari decisive in societate. In Romania, ca si in
