S-ar putea spune ca saptamina trecuta a fost buna pentru Romania pe plan extern. Cu prilejul vizitei primului ministru Isarescu la Washington, am aflat ca aprobarea acordului stand-by cu Fondul Monetar International, de atita vreme aminata, a devenit aproape o certitudine. Banca Mondiala, la rindul ei, a anuntat ca va debloca transele din programele sale de finantare in Romania pe anul acesta. De la secretarul de stat american, Madleine Albright, la noul director al FMI, Horst Koehler, la directorul pentru Romania al Bancii Mondiale, Andrew Vorking, toti au avut aprecieri oarecum neasteptate pentru evolutiile economice din Romania. Aceste declaratii par sa fi fost auzite chiar si de foarte exigentele agentii de rating din New York, care dau semnale ca ar fi dispuse acum macar sa reexamineze cindva in viitor punctajele lor mai curind negative date Romaniei de peste un an si jumatate. Un indiciu in acest sens il constituie decizia uneia din principalele agentii, Standard and Poor’s, de a trimite la Bucuresti o echipa pentru a observa si evalua evolutia indicatorilor economici romanesti.

Semnalele politice au fost si ele bune, fie ca au fost lansate la Washington sau la Florenta, unde s-a tinut reuniunea Consiliului Parteneriatului Nord-Atlantic. Aceste semnale au fost receptionate cu explicabila satisfactie de ministrul de Externe roman Petre Roman, care a fost prezent la Florenta: „Daca o singura tara va fi primita in NATO in 2002, aceea va fi Romania“. Dl Roman a avut grija sa plaseze acel „daca“ la inceputul declaratiei sale, caci intr-adevar nu este deloc sigur ca urmatoarea etapa de largire a Aliantei va avea intr-adevar loc in 2002. Dar mai sint si alti „daca“, pentru ca nu e indiferent cum va evolua situatia din Romania pina atunci. Iar tara este in fata unor alegeri ce-ar putea determina o schimbare de curs.

Alegerile din toamna contea