Vizitatorului intrat in Galeria de Arta Europeana a Muzeului National de Arta al Romaniei, deja trecut de expunerea atragatoare a salilor dedicate artei italiene si, fireste, incintat i se lanseaza o provocare: cea a descoperirii, rind pe rind, din motive de arhitectura ceva mai complicata a peretilor, a operelor scolii germane. Surpriza cea mai mare pe care privitorul o poate avea este sa gaseasca spre capatul salii, foarte frumos expus si bine luminat, fascinantul tablou al lui Lucas Cranach cel Batrin intitulat Venus si Amor. Cei aflati pentru prima data in fata picturii vor fi sedusi, cu siguranta, de magnetismul privirii Venerei. Insa cei care au mai avut privilegiul contemplarii capodoperei pictorului de curte al electorilor de Saxa vor fi nedumeriti. Venera lor este alta. Venus, asa cum o stiau ei, era mai putin sculpturala, pieptanata altfel si mult mai... imbracata!
Despuierea Venerei se datoreaza faptului ca pictura s-a aflat, timp de doi ani, in miinile restauratorilor Muzeului, care au hotarit sa redea imaginii aspectul ei originar. Poate cea mai spectaculoasa schimbare este inlaturarea esarfei albastre (o adaugire tirzie, de la inceputul secolului trecut), insa altor mici detalii le-a fost redat aspectul initial: bucla de par din partea dreapta a fetei, forma acesteia si degetele piciorului sting ale Venerei, obrazul sting si piciorul de sprijin ale lui Amor. Parul care acoperea fruntea si obrazul sting a lui Venus (adaugat si el ulterior) a fost inlaturat, revenindu-se la o pieptanatura mult mai apropiata de stilul celor realizate de Cranach.
O data zeita „dezbracata“, s-a putut constata ca tabloul fusese vandalizat – Venus fusese taiata cu un obiect ascutit in zona pubiana si la sini. O atitudine fata de opera de arta care ar fi facut, foarte probabil, deliciul lui Freud si care se inscrie intr-o tragica istorie a agresiunilor pentru