După opt luni Joi 8 iunie a.c., Muzeul Militar Naţional a organizat simpozionul "In Memoriam - Eroii României". Răspunzînd invitaţiei domnului colonel Ilie Skipor, directorul Muzeului Militar Naţional, am prezentat cu această ocazie comunicarea "Evreii în războaiele de formare a Statului Naţional Unitar Român". Datele prezentate de mine la Simpozionul sus-amintit se încadrează în tematica nr. 349/1999 al revistei Dilema "Ei, evreii". Rememorarea datelor la care mă refer duce la o mai bună înţelegere a istoriei noastre comune, inclusiv de cititorii Dilemei. De aceea, vă semnalez unele din faptele de istorie cuprinse în comunicarea mea. Evreii au participat la prima unire a Ţărilor Române realizată în 1600 de Mihai Viteazul. Evenimentul este atestat de Cronologia istoricului austriac Augustus Hierononimus Ortelius la pag. 280 a ediţiei din 1665. La 30 august 1877, după ce căpitanul Valter Mărăcineanu cade la datorie, sublocotenentul Mauriciu Brociner îşi conduce ostaşii la cucerirea celor două redute de la Griviţa. Circa 1.000 de evrei luptă, în rîndurile armatei române, în războiul de independenţă. Trei ofiţeri evrei, Brociner, Edreich şi Iaslovici, vor urca în ierarhia armatei române pînă la gradul de colonel. Citez în continuare cifre şi fapte din participarea populaţiei evreieşti alături de populaţia majoritară românească în primul război mondial: La o populaţie românească de 7.457.371 locuitori români au fost mobilizaţi 745.731 oameni, adică 10%. La 230.000 locuitori evrei au fost mobilizaţi 23.000 oameni, adică 10%. Şi-au jertfit viaţa 37.853 români, adică 5,7% din numărul mobilizaţilor. Din rîndul mobilizatorilor evrei au făcut sacrificiul suprem 935, adică 4,06%. Din rîndul mobilizaţilor români au fost răniţi 37.663 combatanţi, adică 5,05%, iar din rîndul mobilizatorilor evrei au fost răniţi 740 luptători, adică 3,21%. 68.629 mobilizaţi români au fost de