La ora cind cititi aceste rinduri, pe bordelul numit „alegeri locale“ ar trebui atirnat un anunt cu „inchis pentru inventar“, desi unii dintre candidati ar fi meritat sa fie inchisi din capul locului. Cei mai multi dintre ei, daca ar fi fost oameni cu scaun la cap si cu simtul masurii, n-ar fi trebuit sa se angajeze intr-o competitie in care nu aveau nici o sansa. Cum Romania geme de oameni care nu-si stiu locul si tinjesc sa fie ceea ce n-au fost, nu sint si in vecii vecilor nici nu vor fi, am avut 35 de aspiranti la fotoliul de primar al Bucurestiului. 35 de oameni nazuind sa acceada la nivelul maxim al incompetentei lor. Cam multi. Timp irosit si bani aruncati pe fereastra. In fine, tara mica, valori multe. Dar, la urma urmei, de ce nu? Daca Nicolae Ceausescu a fost ce-a fost atita amar de vreme, de ce nu si ei, macar acum, daca tot e democratie?
Sa iasa cine-o iesi, numai sa se termine odata. Prea am fost agresati de chipuri timpe afisate pe toate gardurile si chiar mai mult decit atit. De promisiuni de cite in luna si in stele, de insi care n-aveau timp de fotografii pentru ca munceau pentru noi, dupa care au tinut-o tot intr-un fotografiat. De persoane care ba promiteau ca vor lupta impotriva dezordinii si a saraciei, ba fagaduiau „ordine si bani“. Gata cu insii care au descoperit brusc virtutile maturatului pe strazi marginase sau pe marile bulevarde, cu conditia ca operatiunea sa fie transmisa la televizor la o ora de virf. Gata cu zbintuiala prin discoteci, cu miutele de cartier, cu vizitele prin piete, cu atentia exagerata acordata pensionarilor si cu talk-show-urile.
Ramin in urma citeva gesturi excentrice sau pe-acolo. Un candidat a dat autografe pe prezervative. Altul s-a prezentat fotografiat in muzeul figurilor de ceara intre un presedinte american si un fost cancelar german. La Iasi, 50 de cai nevinovati au purtat portretul u
