Limbajul familiar-argotic, cu tonul său sceptic şi persiflant, a dezvoltat o întreagă serie de expresii care ridiculizează şi reduc la absurd tentativele de acţiune, negînd eficienţa diverselor eforturi umane. Expresiile inutilităţii sînt în genere bine cunoscute, chiar dacă n-au fost totdeauna înregistrate de dicţionare; multe dintre ele au părut probabil prea puţin fixate pentru a fi acceptate de dicţionarele generale - şi prea uzuale pentru a mai atrage atenţia glosarelor argotice. Atestările jurnalistice contemporane le confirmă însă circulaţia şi le ilustrează capacitatea de adaptare la context, prin variaţii şi substituţii. Pentru a descrie situaţia unor ameninţări şi a unor represalii lipsite de eficacitate, circulă de mai mulţi ani expresia a lua boii (sau caii) de la bicicletă, emisă de obicei din perspectiva potenţialei victime, care minimalizează pericolul anunţat: "Ce-or să-mi mai ia? Caii de la bicicletă?" (Paul Goma, Soldatul cîinelui, Bucureşti, Humanitas 1991, p. 142); "Ce poţi să-i faci? îi iei boii de la bicicletă, c-aşa vrea legea" ("Expres" 34, 1991). Expresia e înregistrată în recentul Dicţionar de argou şi expresii familiare ale limbii române de Anca Volceanov şi George Volceanov (Bucureşti, Livpress, 1998), cu o definiţie nu tocmai inspirată - "a nu putea pedepsi pe cineva care merită sancţionat pentru faptele sale"; de fapt, formula nu presupune în nici un fel îndreptăţirea pedepsei, ci doar subliniază imposibilitatea ei, întemeiată pe faptul că persoana vizată nu are nimic de pierdut. Interesul formulei stă în expresivitatea contrastelor ei umoristice: în primul rînd, pentru că evocă două sfere ale civilizaţiei autohtone, cu conotaţiile lor specifice, asociind mijloacele tradiţionale de transport (car, căruţă, trăsură etc.) cu unul modern şi - cel puţin iniţial - tipic citadin. Izbitoare este însă mai ales absurditatea imaginii, de pur