Finanţe şi literatură
Pentru prima dată în viaţa lui, i s-a întîmplat şi Cronicarului să fie interesat de Ziarul financiar. Explicaţia nu este vreun capital neaşteptat, o moştenire, o investiţie norocoasă, o lovitură la bursă care să-i fi schimbat dintr-o dată Cronicarului destinul financiar, ci pur şi simplu apariţia unui supliment (gratuit!) ascuns, în fiecare vineri, în burta Ziarului financiar: ZIARUL DE DUMINICĂ. Are 8 pagini, de formatul ziarului-mamă. Lansarea a avut loc vineri, 26 mai, în cadrul Tîrgului Internaţional de Carte, Bookarest 2000. Binevenitul supliment conţine informaţii la zi pentru bibliomani, confesiuni ale unor oameni de cultură, noutăţi din istorie, ştiinţă, artă, precum şi flash-uri din viaţa cotidiană, care ţin de rubrica "mentalităţi". Cu un ton firesc, cu articole iuţi, bine scrise şi cu atrăgătoare fotografii color, Ziarul de duminică pare să se adreseze unui public larg, pînă acum lipsit de o publicaţie de gen. în plus, "Ziarul de duminică (...) îşi propune să facă din artiştii contemporani - ai scenei, ai condeiului, ai penelului etc. - VIP-uri. Politicienii de toate culorile şi mafioţii de toate calibrele să ia aminte: vor avea de aici înainte de suportat asaltul adevăratelor VIP-uri, acelea care contează în istorie" (Nicolae Manolescu - Ziarul de care aveţi nevoie). în pagina a 3-a a noii publicaţii cititorul se poate delecta cu primul episod din confesiunile poetului Gellu Naum. Pare un fragment din Zenobia, o alunecare în suprarealitate, în intervalul ambiguu dintre vis şi scris: "Am o biografie în egală măsură plăcută şi neplăcută. Am fost urît de unii, iubit de alţii... La vîrsta de patru ani am învăţat să citesc şi tot la patru ani am avut prima unire sexuală cu o fată. Nu mă laud cu acest lucru. Aveam nişte puteri serioase încă de la vîrsta aceea şi băieţii de pe stradă simţeau acest lucru şi mă ascultau.
