Pierderea frumusetilor vietii nu poate duce decit la descoperirea placerilor perverse ale vietii. Nu se poate niciodata trai in orice orizont – fiecare viata cu reactiile ei temperamentale si cu reactiile ei viscerale. Fara o intimitate ascunsa a fiecaruia dintre noi, persoana noastra publica n-ar mai avea nici consistenta, nici motivare.

Sinii femeii: cea mai uluitoare frumusete pe care a putut-o produce corpul uman.

Unde este frumusetea vietii? Daca tu nu stii sa o creezi, ea nu exista.

Luciditatea inhiba actiunea. Frumusetea vietii ca suspendare a elanurilor actionale. Frumusetea te invinge, uneori pina la paralizie. Doar frumusetea poate anula agresivitatea din om. Frumusetea inseamna cedare, abandon, anulare a egoismului de a trai. Ea neaga timpul, pentru a-ti impune durata fara constiinta duratei. Frumusetea nu declanseaza o luciditate care poate fi masurata in timp. Ea este pur si simplu constiinta ca ceva nu inceteaza sa fie si sa nege prezenta a orice altceva. Frumusetea e unica, adica atemporala. Ea contrazice lumea. Altfel nici n-ar putea sa se distinga de lume.

Ce infioratoare banalitate scriu aici: fara sentimentul unicitatii celui pe care il iubesti nu exista iubire.

Nu mai pot sa ma opresc pentru a vedea frumusetea vietii. Am altceva mai important, mai grav de facut. E in mine o datorie monstruoasa care ma trage implacabil inainte. Dar ce am eu de facut?

Pasiunea e o forma de disperare care nu urmareste decit o cit mai rapida si completa epuizare a obiectului. Pasiunea in dragoste inseamna in cele din urma esec. Obiectul ei este inepuizabil, iar subiectul pasional se grabeste sa-si consume ceea ce l-a autoiluzionat, o parte din obiect. Daca autoiluzionarea nu se verifica (prin despartiri, rupturi, dezamagiri), subiectul ajunge la gesturi care-l invalideaza (la incercarea de s