În perioada interbelică, la Cluj apărea o colecţie bibliografică, fondată de profesorul Ioachim Crăciun şi intitulată Biblioteca Bibliologică. Ea a fost reluată după 1990, prin apariţia câtorva lucrări, utile istoricilor şi filologilor, ultima fiind Eminescu în Transilvania de Mircea Popa şi Viorica Sâncraian, apărută în "anul Eminescu". Dl Mircea Popa este un istoric literar cunoscut nu numai prin lucrările sale despre trecutul cultural al Transilvaniei, ci şi prin cercetarea legăturilor poetului naţional cu Ardealul. De curând i-a apărut la Editura "Timpul" din Reşiţa (în colecţia "Eminescu") cartea Eminescu. Contextul receptării cu legătură directă cu recenta apariţie din Biblioteca Bibliologică. Ea este ilustrarea travaliului de cercetare pentru elaborarea "contextului receptării" operei lui Eminescu în Transilvania. Mircea Popa şi-a asociat în elaborarea acestui util instrument de lucru pentru eminescologi o specialistă în bibliografie, pe Viorica Sâncraian.
Bibliografia cuprinde o perioadă de peste o jumătate de secol (1866-1918) şi este structurată în două mari părţi: I. Opera şi II.Referinţe despre operă. Au fost cercetate 60 de ziare şi reviste româneşti, câteva publicaţii germane şi maghiare, precum şi calendare şi almanahuri din epocă. Lacunele, care vor fi existând, ne previn autorii, se datorează unor colecţii incomplete.
Debutul poetic propriu-zis şi debutul publicistic al lui Eminescu s-a produs în presa ardeleană, dacă nu luăm în considerare colaborarea ocazională din broşura omagială Lăcrămioarele învăţăceilor... cu elegia funebră La mormântul lui Aron Pumnul, din ianuarie 1866. În acelaşi an, în februarie publică în "Familia" lui Iosif Vulcan, poezia De-aş avea..., care constituie adevăratul debut al junelui poet, întâmpinat de redactorul revistei cu aceste entuziaste cuvinte: "Cu bucurie deschisem coloanele foii noastre, acestui
