Cu putin noroc, romanii puteau fructifica decisiv arma contraatacului in partida cu Germania Va repeta Ienei figura cu portughezii? O partida ca Romania - Germania nu poate trece prin memoria microbistilor asa, ca gisca pe apa. De aceea, comentariile au curs si vor mai curge. Parerile privind egalul consemnat luni inca nu conduc la o idee clara: Este sau nu avantajos acest rezultat in perspectiva calificarii in sferturi? In citeva zile raspunsul poate veni, pentru ca, fara indoiala, de deznodamintul celorlalte partide din Grupa A va depinde stabilirea ierarhiei care ofera doua bilete pentru faza urmatoare la Euro 2000. Pina atunci, discutiile se leaga de tactica folosita de Ienei cu Germania si de ceea ce se asteapta pentru partida cu portughezii. Paradoxal, egalul consemnat luni se apropie mai mult de o victorie pentru "tricolori" prin prisma ocaziilor mai clare si mai numeroase ale acestora. Insa, toate acestea au venit pe fondul unui joc in care contraatacul a fost arma folosita de Ienei, antrenorul care parca si-a croit echipa dupa cea a lui Ribbeck. Alarmat de forma slaba a defensivei, dar si sclipirile posibile a lui Bierhoff si Kirsten (Rink), tehnicianul Romaniei n-a vrut sa riste nimic si a ales formula cu doi fundasi la marcaj. Automat, benzile au revenit lui Petrescu si Chivu (acesta fiind practic singurul jucator cu afinitati pentru acest post daca-i scoatem din discutie pe Filipescu si D. Munteanu, ocupati cu alte lucruri). Pentru mijloc, sarcinile defensive majore ii reveneau lui Gilca si Munteanu, Hagi fiind un jucator cu prea putin aport in aparare. Si daca Munteanu a fost nevoit sa-l acopere des pe pustiul Chivu, greul a ramas in spinarea lui Gilca, despre care nu se poate spune ca nu si-a facut datoria. Poate si de aici "inghesuiala" actiunilor germane pe centru, chiar daca lente, dar destul de elaborate, dovada fiind si golul egalizator, practic si