Cartea În oglinzi paralele. Însemnări despre Ion Barbu - de Mihai Botez a apărut la Editura Fundaţiei Culturale Române spre sfârşitul anului 1999, deci la treizeci de ani de când fusese ea elaborată. În aceste condiţii, absenţa oricărui text lămuritor apare ca o inadvertenţă gravă. În ce condiţii a fost scrisă această carte; de ce nu a putut să apară în cei 25 de ani cât a mai trăit autorul după scrierea ei; cum a evoluat reflecţia lui Mihai Botez asupra operei poetului-matematician în aceşti 25 de ani; de când se află depusă lucrarea la editura care a publicat-o acum; iată numai câteva întrebări care-şi cereau un răspuns. Cele două texte-anexă care însoţeau manuscrisul lui Botez, atunci când a fost predat editurii, la scurt timp după moartea autorului, răspundeau uneori integral, alteori parţial, acestor întrebări. Numai că aceste anexe nu mai figurează în versiunea publicată. Una dintre anexe era datorată Marianei Celac şi sperăm că va da publicităţii textul respectiv. Cealaltă anexă provine de la subsemnatul şi o voi prezenta în cele ce urmează.

În martie 1995, în timp ce mă aflam la Universitatea "Rovira i Virgili" din Tarragona, Spania, am adresat o scrisoare lui Mihai Botez, pe atunci ambasador al României la Washington, invitându-l să participe cu o comunicare la Sesiunea pe care o organizam la Secţia de Ştiinţe Matematice a Academiei Române, cu prilejul Centenarului lui Barbu şi Blaga: "Gândirea matematică în cultura românească: Dan Barbilian-Ion Barbu şi Lucian Blaga". Sesiunea a avut loc la 23 mai 1995. Publicăm alăturat scrisoarea de răspuns a lui Mihai Botez, scrisoare datată 3 aprilie 1995, foarte semnificativă în ceea ce priveşte interesul permanent pe care autorul cărţii În oglinzi paralele l-a menţinut pentru aprofundarea personalităţii şi creaţiei poetului matematician. În acelaşi timp, scrisoarea este semnificativă pentru starea de spir