Am ezitat pînă în ultimul moment să plec la Timişoara, la Colocviul internaţional al traducătorilor din Europa Centrală, din 26-28 mai. Pierdeam o parte din Bookarest-2000 - un eveniment aşteptat, toată "oferta" de carte la un loc: descoperi volume tentante despre care nu ştiai că au apărut şi le poţi cumpăra cu o reducere care, la preţurile de azi, contează. Încă din primele două zile de tîrg îmi luasem nişte minuni pe care ardeam de nerăbdare să le citesc (între ele, cele peste 1300 de pagini ale capodoperei lui Albert Cohen, Belle du Seigneur, apărută în traducerea Irinei Mavrodin la Editura Est, îmi promiteau, după cîte auzisem despre ea, multe ore fericite). Mărturisesc şi că, de la o vîrstă, văzînd cum pot surveni pe neaşteptate nenorociri, am căpătat curajul să refuz pierderile de vreme - festivităţi, discursuri, apă în piuă, conversaţii mondene. Decît "acţiunile" în jurul literaturii, mai bine un timp în plus pentru ea. Pentru cea mai plăcută mie îndeletnicire - lectura. Atîtea revelaţii. Multe dintre ele datorate unor intermediari, traducătorii, cei mai altruişti oameni din lumea cărţilor. Fără ei, accesul la mari scriitori în limbi de circulaţie restrînsă ne-ar fi imposibil. Pentru traducătorii din Polonia, Cehia, Ungaria, Serbia, Slovacia, Slovenia, Croaţia şi pentru românii care traduc din aceste literaturi, am lăsat teancul de cărţi calde să aştepte şi m-am dus la Timişoara. Adriana Babeţi, convingătoare în tot ce face, m-a asigurat că n-o să-mi pară rău: o să fie frumos şi cu folos.
A treia Europă
Colocviul, care a inaugurat un nou program, intitulat Travers, al Fundaţiei "A treia Europă", a fost realizat în colaborare cu filiala Uniunii Scriitorilor din Timişoara şi revista Orizont, cu subvenţii de la Open Society Institute - Center for Publishing Development şi Fundaţia Pro Helvetia. A treia Europă fusese
