•Peste zece zile situatia ar putea fi disperata •Se poate ajunge la o recolta de doar 700 kg grau/hectar •Deficitul este de circa 60 litri de apa pe metru patrat dar o parte din culturi ar putea fi salvate si cu 30 de litri pe metru patrat

Centralizarea pagubelor provocate de seceta la nivelul judetului Iasi scoate la iveala o realitate cutremuratoare. Miercuri, 14 iunie, nu mai putin de 1.060 de miliarde lei erau trecute la capitolul pierderi, orice interventie pentru culturile de paioase fiind tardiva. Suprafata de teren arabil afectata de seceta se ridica la 250.000 de hectare, la aceasta adaugandu-se 125.000 de hectare de pajisti naturale afectate in diferite grade. Daca la nivelul Ministerului Agriculturii deciziile se lasa asteptare, pe plan local masurile pentru iesirea din criza sunt ineficiente din cauza lipsei resurselor financiare. "Singura surpriza la care ne putem astepta este cresterea pagubelor peste limitele inregistrate deja. Unii compara calamitatile de anul acesta ca cele din trecutul mai mult sau mai putin apropiat. Este cert ca seceta a depasit proportiile celei din 1996, cand au fost compromise in principal culturile de grau si orz obtinandu-se recolte de doar 1.250 de kilograme la hectar, fiind cat de cat salvate cele de porumb. In plus, in acel an, culturile au fost afectate si de alte calamitati, sume mari de la buget folosindu-se pentru despagubirea pagubelor create de grindina sau de ploi torentiale. Oricum, nu as merge atat de departe incat sa compar aceasta seceta cu cea din 1944, cum s-au grabit multi sa o faca, conditiile tehnice sunt total diferite, nu se mai lucreaza pamantul doar cu vite mari si pluguri de lemn", apreciaza Neculai Olaru, directorul Directiei Agricole Iasi.

Necesarul de apa este de circa 60 de litri pe metru patrat

Independent de aprecierile subiective ale celor implicati d