Spuneati ca, in contextul actual, natiunea nu mai poate functiona democratic urmind criteriile etnice; daca se conduce dupa ele, rezultatele pot fi violente si destructive. Cum se poate incepe asadar reflectia asupra noilor criterii pe care trebuie sa se fundamenteze natiunea?

Nu exista raspunsuri generale. Ce ii determina pe oameni sa se simta membri ai unei natiuni? Exista raspunsul lui Ernest Renan, care scrie ca a apartine unei natiuni inseamna sa existi in cadrul unei comunitati care a realizat impreuna in trecut lucruri marete si are intentia sa le realizeze si in viitor. Ele nu pot fi anticipate, pentru ca tin de metabolismul fiecarui popor.

Iata un exemplu. Vorbeam de imigratia musulmana din Franta. Relatiile dintre francezi si popoarele din Africa de nord sint extrem de particularizate si ambivalente, oscilind intre dragoste si ura. Marocanii, algerienii evoca amintirile neplacute legate de francezi, reproseaza colonizarea, dar fac parte din istoria noastra. Asteapta multe de la noi. Am prieteni algerieni stabiliti in Franta si remarc si la ei o atitudine paradoxala care-i impinge sa ne reproseze noua, francezilor, chiar esecul colonizarii si al efortului de inchegare a unei comunitati franco-musulmane in adevaratul sens al cuvintului. Ne imputa astazi faptul ca nu-i tratam ca pe niste francezi. Iata ca natura dialogului nostru este extrem de dependenta de un trecut comun, de o istorie impartasita. In cazul francez, un element crucial in redefinirea criteriilor natiunii va fi reconsiderarea locului pe care noi il acordam populatiilor francofone musulmane. In cazul Romaniei a existat problema minoritatii maghiare. Marea Britanie retraieste astazi anumite momente ale istoriei ei de formare ca stat: miscarile de emancipare din Tara Galilor, Scotia. Istoria fiecarei natiuni este o succesiune de catastrofe si momente de grandoare. Cicatricile t