Nici nu s-au stins bine ecourile primului tur de scrutin, ca liderii politici au si intrat in febra negocierilor pentru configurarea majoritatii din Consiliile Judetean si Municipal. Discutiile s-au purtat discret, disimularea triunghiurilor si poligoanelor in care, virtual, s-ar geometriza scena ambelor foruri reprezentative ale comunitatii avind ca argument focalizarea opiniei publice pe derularea turului secund de scrutin pentru desemnarea primarului de Braila. Oricit de dramatica apare confruntarea pentru fotoliul de primar, e mai putin important cine il ocupa, caci, in definitiv, ii revine doar rolul de executant al hotaririlor adoptate de cealalta autoritate publica: Consiliul Municipal, replica miniaturizata a Parlamentului in plan local. Cumva asemanator se petrec lucrurile si intre Consiliul Judetean si presedintele pe care si-l alege. De aceea, acestea sint scenele pentru acapararea carora se da batalia cu rezultate de importanta capitala asupra destinelor brailenilor pe urmatorii 4 ani. Cine detine majoritatea relativa (1/2+1) - iar ideala este cea absoluta, de doua treimi - detine puterea efectiva si isi poate exprima vointa politica prin mecanismele institutionale de care dispune aparatul administratiei de stat. PDSR, cu 15 mandate din 31 cite are CLM si cu 16 din cele 39 ale CJ, devine principalul strateg al evolutiei socio-economice a Brailei. Interesant este de stiut care sint actorii dispusi sa joace cum spune partidul de guvernamint local si ce avantaje ar putea obtine, din perspectiva politica. La intrebarea cit de favorabile respectarii regulilor jocului democratic sint consecintele votului democratic din 4 iunie ar putea raspunde doar o alianta post-electorala la nivelul ambelor consilii, al carei principal scop ar trebui sa fie spargerea eficienta a monopolului puterii, detinut de PDSR. Pina cind viitorul va imparti responsabilitatile pentru mod