Nivelul exagerat al fiscalitatii reprezinta pentru agentii economici principalul obstacol in derularea eficienta a reformei economice. S-a constatat ca in cele mai dese cazuri nivelul actual al taxelor si impozitelor impovareaza angajatorul si angajatul intr-o maniera ce favorizeaza griparea angrenajelor economico-financiare stabilite intre agentii economici, angajati si bugetul de stat. Materialul isi propune sa faca o trecere in revista a fenomenelor generate de nivelul crescut al fiscalitatii.
Impozite, accize, taxe vamale, asigurari sociale si fonduri speciale
Principalul impozit este cel pe profit care "taie" 25% din ceea a produs o firma. Al doilea impozit este cel pe salarii care variaza in functie de nivelul de incadrare al angajatului intre 18-33%. Impozitul pe dividende mai "musca" inca 5% din profit. TVA, stabilit la o cota de 19%, accizele si taxele vamale diminueaza intr-o masura apreciabila profitul unui agent economic. Contributia la bugetul asigurarilor sociale se ridica la 30-40% din fondul de salarii. Dupa epuizarea principalelor taxe si impozite, agentii economici sunt obligati, in functie de specificul activitatii, sa cotizeze la nu mai putin de 13 fonduri speciale. Este lesne de inteles ca eludarea legislatiei care statueaza fiscalitatea este des incalcata de agentii economici, evaziunea fiscala si restantele la bugetul asigurarilor sociale fiind doar partile mai vizibile si cu efecte directe asupra actualelor angrenaje economico-financiare.
Jumatate din firmele private nu au inregistrat contracte de munca
Inainte de 1989, in judetul Iasi existau aproximativ 250.000 de angajati. Legislatia existenta la acea vreme facea imposibila munca la negru. In prezent, numarul angajatilor abia ajunge la 180.000. Potrivit statisticilor elaborate recent de Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) Iasi doar jumatate di
