Între 18 şi 20 mai a.c., s-a desfăşurat la Veneţia Colocviul Internaţional Mihai Eminescu, organizat de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistă "Nicolae Iorga", de Universitatea veneţiană Ca' Foscari, de Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi şi de Uniunea Scriitorilor din România. Lucrările din prima zi s-au desfăşurat în Aula "Margherita" a Universităţii Ca' Foscari, iar în următoarele două zile am fost găzduiţi în superbul Palazzo Contarini-Minelli, de fapt, casa de oaspeţi a unei mînăstiri, o replică posibilă a unei antecamere a Paradisului. Mobilă stil, de un gust desăvîrşit, grădină cu boschete de trandafiri înfloriţi şi cu copaci în care cîntau mierle, un spaţiu ideal de lucru, în care nu pătrunde urmă de zgomot din afară, confort şi aproape toate avantajele pe care le oferă tehnica. Dar mai ales, un echilibru şi o totală lipsă de ostentaţie, menite să reverse linişte de veci asupra zilelor noastre de patimi.

Deschiderea oficială a fost făcută de Mario Rispoli, rectorul Universităţii Ca' Foscari. Au urmat mesajele trimise de D. Oprea, rectorul Universităţii "Al. I. Cuza" şi de Rosa del Conte de la Universitatea "La Sapienza" din Roma şi cuvintele inaugurale adresate participanţilor de Ion Bulei, directorul Institutului Român de Cultură şi de Laurenţiu Ulici, preşedintele Uniunii Scriitorilor.

În aceeaşi zi, Livia Cotarcea (Iaşi) a vorbit despre problema identităţii la Eminescu, Lorenzo Renzi (Padova) a prezentat scurte note privitoare la geneza "Luceafărului", Mihai Cimpoi (Chişinău) s-a referit la Eminescu - poet al Fiinţei, iar Iosif Cheie-Pantea (Timişoara) a făcut o paralelă între Eminescu şi Cioran.

În cea de a doua zi, Ileana Oancea (Timişoara) a vorbit despre universul textului eminescian, Mariana Neţ (Bucureşti) a propus o interpretare a poetului în cheie simbolistă, Felicia Giurgiu (Timişoara/Viena) s-a referi