Vladimir Putin apeleaza la o motivatie nobila pentru a justifica masurile care limiteaza libertatea persoanei, dar demonstreaza ca, in spatele unei spoieli democratice, ramine un fost agent KGB Rusia seamana din ce in ce mai mult cu un stat politienesc. Majoritatea masurilor luate de presedintele rus Vladimir Putin de la venirea sa la Kremlin sugereaza ca politica Moscovei este mai degraba sovietica decit democratica. Incercarea lui Putin de a concentra toata puterea in mina sa este un indiciu cit se poate de clar asupra intentiilor sale. De altfel, inca de la inceput, in politica interna, Putin s-a concentrat pe doua chestiuni, care par pentru el fundamentale. Prima este limitarea puterii celor 89 de guvernatori alesi ai provinciilor rusesti, multe dintre acestea devenite adevarate feude cu legi proprii si veleitati de independenta. Desemnarea unor fosti generali sau ofiteri KGB, direct subordonati lui Putin, in functii menite a controla guvernatorii a fost un prim pas in aceasta directie. Cea de a doua obsesie a noului "tar" de la Kremlin este lupta impotriva "oligarhilor", oameni de afaceri rusi foarte influenti, care si-au cladit adevarate imperii financiare exploatind legaturile stirnse cu cei de la putere. Arestarea magnatului presei ruse Vladimir Gusinski, lider al comunitatii evreiesti, aruncat intr-o inchisoare pentru detinutii de drept comun - renumita Butirka - este o parte a bataliei incepute de Putin cu "oligarhii". Ce i s-a imputat lui Gusinski? Oficial, el a fost acuzat de abuz de putere si furtul a peste zece milioane de dolari. Dar numeroase cercuri de la Moscova cred ca singura vina a magnatului rus este aceea ca trustul de presa pe care il detine este un critic acerb al Kremlinului. In plus, Gusinski a fost sprijinitor al coalitiei dintre primarul Moscovei, Iuri Lujko, si fostul prim-ministru Evgheni Primakov, adversari ai lui Putin pentru alegeril