Mihai Crauciuc a murit vineri, si de atunci rudele sale il duc pe la medici ca sa obtina certificatul de deces. Ieri, cadavrul lui Mihai Crauciuc inca mai zacea pe masa de piatra a casei mortuare de la Spitalul Flaminzi. Daca exista sau nu viata dupa moarte nimeni pina acum n-a reusit sa dea o explicatie plauzibila. Ar face-o fara indoiala Mihai Crauciuc, din satul Nicolae Balcescu, comuna Flaminzi daca ar fi sa se mai nasca odata. La cite a avut el de patimit, cite drumuri a fost el nevoit sa mai faca pina a ajunge la cimitir dupa ce si-a dat obstescul sfirsit, ar putea scrie o carte de amintiri. Cum insa nici un caz de reinviere n-a mai fost consemnat de 2000 de ani incoace, pentru a povesti despre patimile de dupa moarte ale lui Mihai Crauciuc ne vom baza pe declaratiile apropiatilor sai ramasi in viata. Catre amurgul zilei de vineri, 23 iunie, Mihai Crauciuc, in drum catre casa a poposit la un chiosc din apropiere sa comande si el oarece. Unii spun ca un suc si o tigara, altii cica ar fi luat o tarie ca sa se mai intremeze dupa o zi obositoare la cimp. Chiar sora lui Elena Sanauteanu spune ca de doua saptamini renuntase la alcool, ca se simtea cam rau. Cert e ca imediat ce a iesit din chiosc a mai facut citiva pasi pe marginea drumului si s-a prabusit sub un copac. Satenii care erau de fata au anuntat-o imediat pe sora lui: "Doamna Nuta, veniti imediat, ca Mihai nu se simte bine!" Cind am ajuns la el, povesteste Elena Sanauceanu, era aproape mort. Nici nu putea sa vorbeasca. Am sunat imediat la o salvare, aici, la noi, la spital, crezind ca se mai poate face ceva pentru el". Ce-a urmat dupa asta pare desprins din bancurile proaste, mustind de umor negru, american. Prin jurul orei 21, cind a venit salvarea condusa de Mihai Petru insotit de asistenta Aonofriesei, Craucuic trecuse deja in lumea celor drepti. "Doamna Nuta, nu mai are rost sa-l purtati pe drumuri, ca