Treptat, asa cum era si firesc, viltoarea iscata dupa eliminarea Romaniei de la Euro 2000 s-a estompat, tot mai rare fiind comentariile privind partida de adio, cea cu Italia. Se poarta acum interviurile, cu jucatori si antrenori, problema mentinerii in functie a selectionerului fiind si ea de actualitate. Si totusi, inca ne macina o intrebare: A gresit Ienei cind l-a luat pe Belodedici in Belgia si Olanda? Parca am zice ca nu si incercam sa argumentam. Intr-o vreme in care sistemul tactic de asezare a echipelor se schimba cu rapiditate, cind jocul in linie al fundasilor a cistigat destul teren in fata variantei cu libero, nationala romana continua sa mizeze pe aceasta ultima formula. Cind in majoritatea intilnirilor preferi sa joci cu fundasi la marcaj, cind ai in spate un jucator cu experienta lui Gica Popescu pe acest post, solutia nu pare de ignorat. Si poate de aceea Ienei n-a dorit sa schimbe nimic in mijlocul apararii, in conditiile in care avea destule alte probleme pe cap. Astfel ca, pentru incropirea lotului de 22, avea de cautat numai un inlocuitor pentru Popescu. Privind campionatul intern, alegerea lui Belodedici nu pare exagerata, chiar daca stelistul a coordonat o aparare labila in ultimul campionat. Ienei avea de ales intre experienta "caprioarei" cistigata in atitea jocuri la nationala si la echipe de club din strainatate si alti citiva jucatori (Grozavu?, Pelin?, V. Popa?, Gilmencea? etc.), fara nici o experienta internationala. Era de prevazut tracul lui Belodedici dupa patru ani de absenta tricolora, forma fizica dictata de virsta, lipsa de coeziune cu ceilalti colegi de linie, dar parca tot era mai bine. Cea ce nu a prevazut Ienei si nimeni nu s-a gindit ca s-ar putea intimpla, a fost accidentarea lui Gica Popescu, care a obligat astfel la introducerea lui Miodrag, un jucator care parea totusi condamnat a privi Euro 2000 de pe banca de rezerva. S