Interviu cu

Eugen DIJMĂRESCU, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe Ca şi în cazul altor state europene, şi la noi decalajele - economice, sociale, de cultură politică etc. - par a fi legate, în mod determinant, de tradiţie. Şi totuşi, tradiţia nu reprezintă, obligatoriu, o scuză pentru orice proiect eşuat. În acest context, tocmai depăşirea tradiţiei poate fi proiectul cel mai provocator dintre toate. Şi, fiind vorba - formal - despre puncte cardinale, ne-am gîndit că un expert din MAE poate avea acea perspectivă de ansamblu care ne trebuie.

Tradiţii şi decalaje În dezbaterea intelectuală europeană, se pare că "opoziţia" dintre Nord şi Sud pare a fi mai actuală decît cea "clasică", Est-Vest. Realităţile economice şi politice din Italia, fosta Cehoslovacie, fosta Iugoslavie conduc spre această idee. Cum aţi putea comenta acest fapt? "Opoziţia" dintre Nord şi Sud este o realitate şi despre aceasta s-a discutat întotdeauna ca fiind o problemă internă a pieţelor. Chiar dacă denumirile Nord sau Sud nu corespund întotdeauna localizării geografice a decalajelor, termenii au relevanţă din punctul de vedere al intesităţii concentrării centrelor de educaţie universitară, celor de cercetare şi industriilor curate. Acesta este un fapt relativ firesc, ţinînd seama că focarele de cultură şi educaţie au existat de secole în anumite zone. Am văzut de-a lungul deceniilor postbelice că guvernele au căutat să reducă asemenea decalaje prin dezvoltarea universitară a zonelor defavorizate. Succesele nu au fost foarte mari sau nu pe măsura egalizării bogăţiei între diferitele regiuni. Un complex de factori comportamentali, între care şi apetenţa mai scăzută a europenilor pentru mobilitate, a determinat ca diferenţele să continue. În altă ordine de idei, existenţa unei infrastructuri mai dezvoltate în zonele "Nordului", fie determinată de apropierea de mare sau