Prosperitatea o aduc mai degraba oameni bine pregatiti cu studii medii decit specialisti care fac o facultate de amorul artei Daca pina anul trecut era o febra teribila in jurul bacalaureatului, ultimele evenimente care se petrec la sfirsitul acestui an scolar indica o deplasare a agitatiei specifice momentelor de examen catre capacitate. In timp ce absolventii de liceu parca se joaca la probele de bac, incasind decari cu ghiotura, dansind ca niste balerine experimentate printre probele orale la romana si limbi moderne, elevii care au terminat gimnaziul s-au izbit, ca intr-un turnir, de subiectele de la capacitate. Ce a ramas pe cimpul de lupta putea inmuia pina si inima cea mai impietrita a vreunuia dintre spectatorii la cavalcada capacitatii; 30% de picati pe judet, 20% de la oras si 50% de la sate. Copiii au dovedit ca nu stapinesc bine limba romana, ca "o mai scalda" la matematica si istorie si ca pot pica pe capete la intrebari de genul "unde se fabrica conservele". Cei care au avut, insa, profesori si preparatori buni au luat examenul si chiar cu note mari. De ce a devenit parca mai importanta capacitatea decit bacul in viata unui elev? Sa luam pe rind mizele celor doua examene. In primul rind, media la capacitate asigura un loc intr-un liceu bun, care, la rindul sau, este o rampa de lansare pentru accesul, la maturitate, intr-o categorie sociala mai inalta. Cei care nu trec de capacitate pierd un an, ceea ce poate fi catastrofal pentru un elev, aceasta situatie fiind echivalenta cu repetentia. Apoi, educatia unui elev trebuie sa se faca ritmic, an de an, astfel incit el sa poata beneficia de o instruire completa. Acestea sint doar citeva din motivele care au transformat capacitatea intr-un examen de o importanta covirsitoare. In schimb, pentru un absolvent obisnuit de liceu, provenit dintr-un mediu familial in care nu exista ambitii si necesitatea pastrarii un