1976. După război, cei bogaţi care încercau să treacă graniţa erau împuşcaţi pe brazdă, apoi li se tăia burta şi se căuta în ea diamantele.
- Dar de ce nu li se dădea un purgativ tare?... De ce-i omorau?...
- Era mai complicat. N-ar fi eliminat tot. Apoi, cine ştie, ceva tot ar mai fi rămas în burta respectivului. Aşa că era mai simplu, - pac-pac!... Şi-l căutau direct înăuntru, după ce-i spintecau burta, şi nici nu-l mai durea...
*
Din amintirile lui G.J. Cele două domnişoare din lumea înaltă bucureşteană, una din ele domnişoara Cancicov, fiica marelui cărturar, şi prozatoare excelentă după maturitate, în plin regim comunist, şi care se duc la Paris şi locuiesc la Elysée, fiind fetele unor mari potentaţi români. Amândouă fac cumpărături extravagante. Şei arăbeşti cu monograme de platină, colecţii tropicale de fluturi, belciuge africane de aur de prins la nări, biciuşti de piele bătute cu rubine la mîner, sau cu alte pietre scumpe.
În România, la cîrma ţării, era guvernul I. G. Duca. Amîndouă cheltuiesc în contul statului român. Îi cumpără cadouri grele şi fiicei unui demnitar francez cu care se împrieteniseră,... c'etait trés moldave!...
După aproape o jumătate de secol, dacă nu şi mai mult, cînd Georgeta Cancicov se apucase de proză, o proză foarte spirituală, după ce făcuse un timp cizmărie, punînd flecuri la pantofii eleganţi ai fostelor prietene, îmbătrînite şi ele şi devastate de noul regim comunist,... într-o dimineaţă, devreme, pe Calea Victoriei, în urma unor alegeri la Uniunea Scriitorilor terminate a doua zi dimineaţa... o conduc pe doamna Cancicov în vervă acasă la ea, în apropiere de Victoriei. Să tot fi avut pe atunci spre 70 de ani... Ţin minte cafeaua pregătită de dînsa. Agerimea ei, feminitatea şi cum bătea soarele matinal, puternic, în baia a cărei uşă rămăsese deschisă, razele refl
