Euro 2000 nu s-ar fi putut desfasura fara aportul celor citeva mii de voluntari care au lucrat benevol la buna organizare a competitiei Campionatul European de fotbal s-a incheiat, microbistii au intrat in vacanta pina la inceperea competitiilor interne, insa pentru reporterul roman care a urmarit Euro 2000 la fata locului, din prima pina in ultima zi, impresiile ramin inca foarte puternice. Dincolo de emotiile pricinuite de unul sau altul dintre jocuri, de senzatia unica pe care o ai atunci cind te afli pe un stadion plin ochi cu zeci de mii de fani inflacarati din cele mai indepartate colturi ale continentului, dincolo de bucuria ori tristetea provocata de evolutia echipei Romaniei, am ramas cu admiratia nemarturisita fata de efortul organizatoric deosebit facut de cele doua tari gazda, Olanda si Belgia. Nu a fost vorba de un efort sustinut pe perioada a doar trei saptamini, cit a durat competitia, ci de unul lung de cinci ani de zile, care a inceput in ziua desemnarii celor doua tari ca organizatoare ale Euro 2000 si s-a incheiat abia cind ultima echipa si ultimul suporter au plecat acasa. A fost primul campionat organizat simultan in doua tari si multi s-au intrebat daca acest experiment va reusi, daca belgienii si olandezii vor sti sa treaca peste orgoliile si animozitatile inerente pentru a face o treaba buna impreuna. Opinia generala a fost ca lucrurile au decurs mai bine decit se astepta si ca am avut parte de o competitie frumoasa, in care aspectele de culise au fost bine puse la punct si nimeni n-a avut de suferit de pe urma organizarii. Evident, au mai existat si mici scapari: unele trenuri pentru suporteri au plecat din gara cu intirzieri de citeva minute fata de ora anuntata; in unele rinduri, fortele de ordine au fost poate mai exigente decit era nevoie; poate ca, uneori, noi, ziaristii, am fost nemultumiti de viteza cu care ne parveneau informatiile; p