După căderea cheii, cuvîntul cheie cu care speră politicienii noştri să rupă inima electoratului a devenit tandemul. Se face atîta tam-tam în jurul aşa-zisului tandem Emil Constantinescu - Mugur Isărescu, încît, dacă nu ai şti ce înseamnă vorba asta mare, cu care actualul preşedinte ne-ar putea aduce din nou mult sperata salvare ( deşi regimul său a făcut ca majoritatea populaţiei să se situeze sub pragul de sărăcie) ai crede că e ceva de mîncare. Uitîndu-te într-un dicţionar poţi constata însă că tandemul e: 1. o cabrioletă sau o bicicletă cu două locuri 2. un grup format din două persoane (nedespărţite).
Dat fiind că relaţia dintre d-l preşedinte şi d-l prim-ministru nu are nimic comun cu nici una din explicaţiile date în dicţionare acestui cuvînt, eu mă tem că ar fi o eroare să mizăm pe un eventual tandem Emil Constantinescu - Mugur Isărescu. Cu atît mai mult cu cît dacă în 1992 şi 1996 s-ar fi putut spune: numai împreună vom reuşi, sondajul pe viu făcut prin alegerile locale a dovedit că, după tot ce s-a întîmplat în ultimii patru ani, nu mai putem reuşi decît separat.
Dacă preşedinta AC, care-şi oferă din nou serviciile actualului şef al statului, are scuza că nu s-a supus niciodată unei probe date în faţa electoratului ca să ştie în ce măsură procentele cu care e creditată îi dau dreptul să se situeze deasupra tuturor şi să facă totul pentru a ne pune în situaţia de a opta încă o dată tot între Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, preşedintele UFD nu se poate prevala de faptul că nu ştie cît de mică e popularitatea sa. în contextul dat, luciditatea liderului de la Cotroceni, care a declarat recent în Orient-Expres că nu se mai poate baza decît pe domnia-sa, merită neîndoielnic să fie apreciată. La emisiunea citată, cineva l-a întrebat, pe bună dreptate, dacă numele premierului nu e folosit ca o cîrjă, de vreme ce Constituţia nu ne poate garan