Hotarirea surprinzatoare a Parlamentului Republicii Moldova de a modifica o norma constitutionala privind alegerea presedintelui Republicii poate arunca Moldova intr-o criza institutionala fara iesire Republica Moldova s-a hotarit sa experimenteze democratia maximala. Desi a intirziat scandalos mai toate legile necesare redemararii reformei economice, ba chiar pe unele le-a aminat sine die, parlamentul Republicii Moldova a decis cu o rapiditate neobisnuita sa-si reformeze Constitutia. Obiectul acestei revizuiri care nu mai suporta nici un fel d aminare este modificarea modului de alegere a presedintelui. De acum incolo, acesta va fi ales prin votul parlamentului. Republica Moldova devine primul stat din CSI care experimenteaza o republica parlamentara. Nu stim deocamdata foarte clar ce inseamna in mod practic aceasta. Nici pina acum presedintele acestei tari nu avea puteri prea mari, el guverna potrivit traditiei fostilor primi-secretari, care acorda executivului o influenta mai mare decit o sugera litera legii. Pe de alta parte, alegerea presedintelui prin vot universal, dar fara a i se acorda puteri depline, ca intr-o republica prezidentiala, dupa model american sau chiar rusesc, facea din exercitiul votului un gest cu o anume gratuitate. Totusi, alegerea prin vot universal acorda presedintelui ales o puternica legitimitate, poate hipertrofiata, daca o judecam in raport cu puterile acordate prin Constitutiei functiei sale. Presedintele nu guverna propriu-zis, in sensul ca nu este implicat direct in administrarea tarii, desi el are atributiuni in domeniul politicii externe, apararii si sigurantei nationale. Presedintele manipula. El se folosea de capitalul sau simbolic pentru a controla din umbra jocurile politice. De altfel, guvernul actual condus de Dumitru Braghis este considerat ca fiind o pura creatie prezidentiala. Modelul Iliescu de guvernare prezidentiala s-