La Minastirea Humorului, arta traditionala tinde sa dispara Bucovina, straveche vatra de cultura si civilizatie romaneasca, tinut cu o deosebita complexitate etnografica si folclorica, se individualizeaza nu numai prin ctitoriile unor mari domnitori - minastiri, biserici si cetati, ci si prin maiestria miinilor supusilor acestora, care, din tata in fiu, de sute de ani, au pastrat neatinse o intreaga arie de mestesuguri cu valente utilitar-artistice. Priceperea acelora care si astazi modeleaza lemnul, creeaza masti populare, sculpteaza piatra, tes, incondeiaza oua sau cos costume populare nu este cu minic mai prejos decit cea a inaintasilor si izvoraste direct din zestrea culturala, artistica si sociala depozitata in acest locuri cu sute de ani in urma. La Minastirea Humorului, tesutul manual este un mestesug pe cale de a se pierde Intre creatiile importante ale artei populare in Minastirea Humorului, se inscriu si tesaturile care ocupa un loc de frunte prin diversitate si originalitate. Cindva, in fiecare casa se gaseau razboie de tesut - stative - si pentru fiecare femeie era o mindrie sa-si impodobeasca locuinta, sa-si imbrace familia cu tesaturi lucrate de propriile miini. De foarte tinere, ele incepeau sa-si "adune zestrea" constituita din cergi, laicere, scoarte, grindare, fete de masa si fete de perna si, nu in ultimul rind, stergare, garantia pentru familia viitorului sot ca fata este harnica si priceputa in treburile casei. Astazi, in aceasta asezare de munte mai traiesc doar trei tesatoare. Una dintre ele, Floarea Corlatan, octogenara, spune ca a invatat sa tese inca de cind era copil. "Nu aveam altceva cu ce ne imbraca decit hainele tesute de noi in casa. Pe atunci nu erau nici covoare persiane de la turci, nici altfel de haine, decit foarte scumpe, asa ca eram nevoiti sa lucram totul cu miinile noastre. Dupa aceea, cind s-a aflat ca la noi se fac lucruri a