Faptul ca economia romaneasca nu se afla acum in rand cu economiile de piata ale tarilor din fostul lagar comunist se datoreaza in mare parte banilor bagati in consum. Analistii economici sustin ca, pana acum, in Romania nu s-a facut reforma, ci doar protectie sociala mascata. La noi, primii bani veniti din occident dupa 1989 au intrat in consum si intr-o crestere a salariilor care-si arata si acum efectele negative. Ambitia de a pastra deschise toate marile intreprinderi nerentabile a fost tot protectie sociala, care a costat si costa inca foarte mult. Romanii au adoptat o politica mult prea scumpa, mai scumpa decat investitiile in retehnologizare, mai scumpa decat zeci de programe de reconversie profesionala. Cea mai noua forma de protectie sociala este pasuirea celor care incurajeaza si practica munca la negru, pe principiul "castiga o paine cinstita". Se merge pe ideea ca persoana care are un loc de munca, chiar si la negru, este multumita ca face bani si ca nu sta degeaba. Implicit, aceasta nu va iesi in strada si nu va tulbura apele. In Romania se fura, iar cei care nu vor sa recunoasca acest lucru se ascund dupa deget, invocand motive si situatii care sa-i scoata din culpa. Furt se numeste atunci cand sustragi un obiect care nu-ti apartine, tot furt se numeste si atunci cand castigi bani de care nu stie nimeni, pentru care nu platesti taxe, furt se numeste atunci cand introduci marfa fara acte, prin spatele tejghelei. Se intreaba toata lumea de ce guvernantii nu incearca sa starpeasca munca la negru, de ce nu iau masuri mai drastice ca sa-i pedepseasca pe cei care o practica. Raspunsul este unul singur: nu datorita inexistentei parghiilor de lupta impotriva acestui flagel sau ca ar fi un fenomen greu de controlat, ci pentru ca nu se vrea. Exista, asadar, in Romania, familii care traiesc din ajutoarele sociale, alocatiile copiilor si salarii nedeclarate s