Agricultorii braileni nu platesc pentru apa care le salveaza culturile In vara aceasta atit de secetoasa, Braila s-a numarat printre judetele din tara care au stat cel mai bine la capitolul irigatii. Inca din luna mai, filiala braileana a Societatii Nationale "Imbunatatiri Funciare" SA, si-a pus in functiune statiile, cite n-au fost scoase definitiv din uz datorita hotiilor, si a livrat apa tuturor solicitantilor. Asta desi asta iarna isi propusese sa ii trateze mai sever pe agentii economici care ii datorau multi bani, servindu-i doar daca isi achita restantele. Pina la urma, datorita vilvei care s-a facut in jurul pericolului reprezentat de seceta, SNIF Braila a renuntat la aceasta idee, livrind apa "pe incredere". Din pacate, realitatea a dovedit ca naravul din fire n-are lecuire. In prezent, dupa ce a irigat nu mai putin de 50.263 hectare, SNIF are de incasat 23 miliarde lei. "Ne aflam intr-o situatie foarte grea. Am ajuns sa ne rugam sa ni se plateasca serviciile si nu ne baga nimeni in seama. Pentru pornirea sistemelor s-au facut cheltuieli enorme, iar acum nu ne putem plati oamenii. Cei 950 de angajati ai nostri nu si-au primit salariile pe luna iulie, iar pe iunie nu si-au luat lichidarile", ne-a declarat Ioan Ghelase, directorul SNIF Braila. Autoritatile judetene nu se implica in rezolvarea problemelor cu care se confrunta furnizorul de apa pentru irigatii, desi asta primavara au insistat sa se puna in functiune cit mai multe statii. La ora actuala, din cei 782 de kilometri de canale din judet, 700 km sint umpluti cu apa, fiind deserviti de 144 statii de pompare. Dintre marii datornici, directorul Ghelase ni i-a dat drept exemple pe "Prodazur" Urleasca, "Comagrim" Dudesti si Statiunea Centrala de Cercetari pentru Ameliorarea Solurilor Saraturate. Pina la 31 iulie, SNIF a recuperat doar 1,5 miliarde pentru serviciile prestate. Printre bunii-platnici se numara