Semnificatia prezentei in lupta electorala a tehnocratilor Romania ar fi, probabil, un fel de paradis daca n-ar fi coplesita sistematic de cite o dilema fara iesire. Din acest motiv, in ciuda predestinarii lor in a conduce lumea, romanii nu s-au hotarit inca asupra unor teme esentiale pentru viitorul lor. Naturi profund dilematice, romanii se mai intreaba inca daca nu cumva comunismul este mai bun decit capitalismul, proprietatea de stat, din care fura toata lumea, mai buna decit proprietatea privata, monarhia in raport cu republica etc. Ultima dilema fundamentala care tulbura reveria paradisiaca a bietului roman este aceea cu privire la cine trebuie sa se ocupe de politica: politicienii sau tehnocratii? Este oare Isarescu sau Stolojan mai bun decit Iliescu, Melescanu, Constantinescu et co.? Toata discutia a inceput in jurul spinoasei chestiuni teoretice a tandemului: nu este el anti-constitutional? Se intelege Stolojan cu Isarescu? Dar sotiile si amantele lor? Faptul ca exista o dezbatere asupra principiilor fundamentale ale unei comunitati politice nu are nimic absurd. Periculos este numai atunci cind dezbaterea ramine la detalii. Este adevarat ca ideea de tandem nu este cuprinsa in Constitutie, dar este greu de spus ca ar fi contra ei. Ar trebui sa observam mai intii ca ideea de tandem s-a impus ca reactie fata de una dintre contradictiile grave ale sistemului nostru politic. Spre deosebire de primul ministru, presedintele Romaniei este ales prin scrutin direct si universal; in acest fel, orice candidat este obligat sa-si asume un proiect politic si o suma de asteptari din partea populatiei. Cu toate acestea, el nu are mijloacele practice pentru a interveni in mod direct si masiv asupra realitatii politice. El este doar o parte a puterii executive, dar functia sa pare adesea onorifica. De aceea, mijloacele la care este obligat sa recurga pentru a fi prezent in cen