Valentin NICOLAU
Daca as fi un inger. Teatru
Postafta de Nicolae Manolescu, Editura Unitext, Bucuresti, 2000, 197 p., f.p.
Laureat al Concursului de dramaturgie Camil Petrescu si multiplu nominalizat al Concursului Cea mai buna piesa a anului, primul asezat sub patronajul Ministerului Culturii, al doilea sub cel al UNITER-ului, Valentin Nicolau marcheaza prin debutul sau de la UNITEXT, cu volumul Daca as fi un inger, inca un pas cistigator in dramaturgia contemporana. Cunoscut, pina acum, ca director al uneia dintre cele mai prestigioase edituri romanesti, NEMIRA, noul dramaturg este, in realitate, un scriitor care isi stapineste foarte serios uneltele, cu un stil personal evident si cu o buna intuitie a necesarului de teatralitate a textului de jucat in scena. Oferind, in aceasta prima carte, trei texte in crescendo valoric, Valentin Nicolau beneficiaza si de o postfata aplicata semnata de Nicolae Manolescu. Desigur, prima intuitie critica este o cale de acces in jocul conotativ al textelor: „E un teatru abstract, postpsihologic si postrealist, politic, in esenta (mai putin Ca zapada si cei doi), oarecum in felul lui Brecht, pitoresc, spiritual si dinamic“. Personal, cred ca esenta politica nu lipseste nici piesei numite de Nicolae Manolescu desi planul in care acest element se lasa decelat tine evident de subtext, in contrast cu primul text, Fantoma de la clasa intii, al carei defect rezida tocmai in parabola cu perdea mult prea transparenta. In orice caz, ultimele doua texte ale volumului intra in companii culturale fericite, acoperind spatiul gol lasat de vecinii la care ma voi referi imediat.
Laureate in acelasi an (1999) la cele doua concursuri esentiale de dramaturgie romaneasca (Camil Petrescu si Cea mai buna piesa a anului), Ca zapada si cei doi a lui Valentin Nicolau si Apocalipsa gonflabila a Savianei Stanescu a
