IV. Design la o betie cu M.
Volumul mai vechi, de 56 de pagini, al lui Mircea Dinescu* pare sa fi suferit de greutatile tehnice ale primilor pasi computericesti. Cu un format aproape patrat (145/165 mm), un carton lacuit pentru coperta si o hirtie buna pentru pagini, cartea sade foarte bine in mina si e aproape eleganta. Dar e plina de ciudatenii marunte.
Editura Seara are o sigla: in doua variante. Colectia 33 are si ea o sigla: jucata in trei variatiuni si in trei marimi pe coperta I si IV si pe clape, la care se adauga o non-varianta (seria si editura culese normal pe pagina de titlu). Asadar, pentru intrarea in carte s-au folosit cinci sigle si cinci fonte diferite, lux care arata oarece sovaiala.
Coperta I contine un fotomontaj sumar, al carui fond, un degradeu de la gri la roz, e inevitabil murdar. Siglele si doua elemente geometrice fara rost il acopera in parte, montajul insusi arata ca lipit pe un carton dungat. O gluma nu mai rea ca altele e pur si simplu rau prezentata. Cartonul copertei e prea rigid pentru clapele largi care, la rasfoire, se proptesc in pagini: cartea scapa din miini. O supracoperta flexibila sau o coperta de carton fara clape ar fi facut volumul mai comod.
Intre designul copertii, designul paginilor de garda/de titlu si restul volumului nu e nici o legatura. Fonta ornamentala de duzina de pe coperta e alta decit fontele ornamentale de duzina (doua diferite!) de pe pagina de titlu. In interior, textul e aliniat la dreapta pe pagina stinga, la stinga pe pagina dreapta – o simetrie axiala fara beneficiu estetic si care contravine obisnuintei de lectura; in plus, nu e nici folosita consecvent (alte texte – dar si caseta tehnica, sumarul si reclama editurii) sint aliniate central. Pentru a mai adauga putina culoare, care nu lipsea, titlurile poemelor sint culese in verzale si aliniate central.
@N_P
