Mostenirea Constantinescu. Renuntarea d-lui Emil Constantinescu la o noua candidatura pentru presedintia Romaniei a fost comentata in fel si chip. Dincolo de reactiile emotionale ori de motivatiile de senzatie, cei mai multi observatori au considerat ca aceasta retragere reprezinta o tentativa de rel...

Mostenirea Constantinescu

Renuntarea d-lui Emil Constantinescu la o noua candidatura pentru presedintia Romaniei a fost comentata in fel si chip. Dincolo de reactiile emotionale ori de motivatiile de senzatie, cei mai multi observatori au considerat ca aceasta retragere reprezinta o tentativa de relansare dinamica a polului de centru-dreapta al scenei politice romanesti. Prin gestul sau, d-l Constantinescu ar fi fortat stanga in ascensiune sa treaca la o campanie electorala real pozitiva fata de discursul ei populist negativ, in raport cu regimul pe care el l-a simbolizat. Pdsr-ul, Prm-ul, dar si alte partide de stanga erau axate pe demolarea imaginii d-lui Constantinescu, plecand de la premisa ca electorii de rand, a caror mentalitate a suferit putine schimbari intr-un deceniu, identifica inca seful statului cu ansamblul regimului, cu administratia. Retragandu-se, d-l Constantinescu le-a obligat sa isi schimbe formula propagandistica, sa regandeasca discursul electoral. In plus, el a dat semnalul restructurarii clasei politice, al schimbarii generatiilor acesteia. Intr-adevar, in raport cu posibilele noi figuri, putin erodate de practicile politice in functiune, d-nii Iliescu si Melescanu, singurii candidati ce l-ar fi stopat la prezidentiale pe Constantinescu, risca sa apara drept personaje vetuste, cu reflexe actionale greu de schimbat. Cum insa atat Pdsr-ul, cat si ApR-ul au anuntat ca nu renunta la candidaturile celor doi, sansele centrului dreapta, care a avansat numele "tehnocratilor" Isarescu si Stolojan, cresc rapid.

Semnificatia p