Vacanţa la mare cultivă tot soiul de idealuri şi senzaţii "de sezon". Cele mai flagrante dintre ele se învîrt în jurul termenilor "terasă", "discotecă", şi chiar "Luna parc" (în funcţie de vîrste şi temperamente, desigur). La terasă, idealul de rînd e berea şi, printre cele mai rafinate, Capucino şi gin-ul. Pe vremuri nu găseai uşor un Capucino: doar în localurile de relativ lux dădeai de unul adevărat. Postura relaxată, cu un Capucino în faţă, era de invidiat şi foarte cool. Acum Capucino se găseşte pe toate drumurile; totuşi, senzaţia "măreţiei" lui au trăit-o şi alţii: există o formaţie, feminină, cu acest nume. Sticlele de bere te puteau situa la polul opus al mîndriei turistice: pe vremuri, dacă adunai mai multe (de pe mese sau de la prieteni), reuşeai un cumul de garanţii din care să-ţi cumperi una nouă. Nu degeaba o altă formaţie a momentului s-a intitulat Bere gratis, dînd glas unui alt ideal, facil, masculin, de astă dată. Varianta alcoolică feminină, rafinată, este gin-ul, şi el prezent într-un hit al grupului ASIA; una dintre cele patru fete spune (parafrazez): mama vrea ca eu, la mare, să beau numai apă minerală, dar eu vreau să beau gin. Gin se bea şi la terasă, şi la discotecă. Discoteca este, însă, un subiect prea generos pentru a nu fi discutat separat. Ca şi parcul de distracţii, discoteca este, cu siguranţă, o sursă de senzaţii: ambele locuri cultivă plăcute "ameţeli", "fiorii" pe care îi proslăvesc multe din şlagărele verii (Iubirea ta / Îmi dă fiori - Andre, "Prima iubire"). În cazul discotecii, e, evident, vorba de vîrtejuri sentimentale, sexualizate; parcul de distracţii îţi oferă vîrtejul în sine, senzaţia ca atare, independentă de vîrstă sau partener. Atmosfera oricărui parc de distracţii este una de Moşi, de bîlci, de forfotă,

amestec şi curiozităţi. Pe lîngă maşinăriile ameţitoare, gadget-urile sînt nelipsite: există ceasuri lu