Un dascal de ieri, despre scoala de azi. Emanoil Cinteza. "Unde e daruirea profesorilor de odinioara?". La 81 de ani, dascalul Emanoil Cinteza din Haiesti (Sacelu, judetul Gorj) a ramas cel mai varstnic alegator din comuna. Locuieste singur, intr-o gospodarie ingrijita, populata de pasaret si ascunsa p...
Un dascal de ieri, despre scoala de azi
Emanoil Cinteza
"Unde e daruirea profesorilor de odinioara?"
La 81 de ani, dascalul Emanoil Cinteza din Haiesti (Sacelu, judetul Gorj) a ramas cel mai varstnic alegator din comuna. Locuieste singur, intr-o gospodarie ingrijita, populata de pasaret si ascunsa privirii de un nuc falnic. Sub nuc, la portita, o banca de lemn isi asteapta musafirii de seara, copiii din vecini, care accepta biscuitii si caramelele lui "nenea Emanoil" in schimbul informatiilor de ultima ora despre viata satului. "Banca de date" obtinuta astfel il ajuta pe neobositul octogenar "sa rasufle normal, sa stie pe ce lume traieste". Ca nu-i de-ajuns televizorul si nici cele cateva ziare pe care le "descanta" zilnic. Nu-i de-ajuns nici telefonul mobil agatat in cui, care-i intrerupe din cand in cand firul lucrului in gradina prin vocea fiicelor sale, Aurora si Doina, din indepartata Canada. Domnul Emanoil este varstnic, dar in nici un caz batran... Setea lui de noutati si tentatia de a se implica in viata comunitatii i se trag, se spune, de pe vremea cand era directorul Liceului "Tudor Arghezi" din Targu-Carbunesti. Cine si-l aminteste din acei ani are in fata un domn scund, elegant, cu palarie neagra si geanta de piele, costum deschis la culoare, cravate in carouri. Nici astazi directorul Cinteza nu arata prea diferit! Doar parul usor rarit, servieta roasa putin la colturi si palaria cu borurile mai mici ii tradeaza conditia de pensionar. Si-a pastrat, in schimb, zambetul de demult, netezimea obrajilor, culoarea ochilor. Iar
