Partea suedeza vorbeste de 3,4 miliarde de dolari, dar s-ar multumi si cu a cincea parte. Prima suma reprezinta zecime din PIB al Romaniei. Ministrul roman al Afacerilor Externe, Petre Roman, a declarat, luni, ca autoritatile de la Bucuresti nu trebuie sa amine "la nesfirsit" problema datoriei fata de Suedia si ca trebuie luata o decizie in aceasta chestiune. Ministrul de Externe a apreciat ca problema datoriei "nu poate bloca aderarea Romaniei la Uniunea Europeana". Petre Roman se urca in avionul de Bruxelles, luni, cu o problema in plus: datoria catre Suedia poate influenta negativ procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Cel putin asa ameninta Stockholm-ul, care va prelua, la inceputul anului viitor, presedintia UE. Ministrul suedez de Externe chiar a decis sa omita Romania in momentul in care si-a programat turneul in tarile candidate la aderarea la UE, preconizat pentru finele acestui an. Satui de aminarea unei rezolvari, cei de la AB Electro Invest - divizie a grupului ABB -, care a preluat de la statul suedez datoria, ar putea sa actioneze Romania in instanta, in perioada urmatoare. Motivul unei asemenea decizii este lipsa oricarei comunicari cu autoritatile romane, partea suedeza declarindu-se "iritata" de aceasta atitudine. In plus, Suedia ameninta cu o "racire" a relatiilor cu Romania. Datoria provine din polite, cupoane cu dobinda, bonuri de trezorerie romanesti eliberate intre anii 1922-1934 si pierderi suferite ca urmare a nationalizarii din anii 1948 si 1950. Suma pe care Romania o datoreaza Suediei a fost evaluata, in februarie 1998, de catre firma de consultanta Arthur Andersen, la 3,473 miliarde de dolari. Reactia partii romane la ultimele vesti din Suedia se lasa asteptata. Surse diplomatice de la Bucuresti spun ca aceasta nici nu va aparea in cursul lunii septembrie. In plan intern, problema a fost trimisa de MAE la ministerele economic