Luisa Valmarin s-a născut în 1941, a absolvit în 1966 Facultatea de Litere a Universităţii "La Sapienza" din Roma, în 1967 şi-a început cariera ca asistent universitar, iar din 1982 e profesoară la catedra de limba şi literatura română a universităţii la care a învăţat.

Din 1975 e căsătorită cu pictorul român Constantin Udroiu şi au un fiu, student la biologie.

Bibliografie selectivă

- Revista "Románia Orientale", 12 numere, 1988-1999;

- Ricerche di rumenistica, 1981;

- Studii de literatură română modernă şi comparată, Bucureşti, 1987;

- Percorsi rumeni, 1999;

- studii şi articole despre literatura feminină, Şcoala Ardeleană, Eminescu, literatura veche;

- în curs de apariţie: o carte despre apocrife, L'arca, il diavolo e Noe.

În privinţa cărţilor, e complicat

Stimată doamnă profesoară, numele dvs. e cunoscut în românistică de mulţi ani, dar pînă să vă întîlnesc n-am ştiut că ne vorbiţi limba chiar atît de bine, de nuanţat, şi în orice caz mai corect decît destui români. Cum aţi ajuns să deprindeţi româna în toate subtilităţile ei?

Am învăţat-o mai întîi la facultate, la Roma, ca studentă a doamnei Rosa del Conte. Am dat licenţa cu o lucrare de filologie despre Şcoala Ardeleană, în 1966, şi imediat după aceea am stat la Bucureşti vreo şase luni, timp în care am lucrat la Ambasada Italiei ca traducătoare. Meseria asta nu mi-a plăcut şi m-am întors la Roma, unde am început o carieră universitară ce continuă şi azi. Am fost întîi asistenta doamnei Rosa del Conte, pînă prin 1977-78, cînd dînsa a fost înlocuită de domnul Emil Turdeanu, care a rămas la catedră pînă în 1982. De atunci am devenit eu însămi titulară.

Ştiu că specialitatea dvs. e filologia şi literatura veche, un domeniu mai savant şi mai dificil...

Da, dar cursurile mă obligă