Mie mi-au plăcut întotdeauna florile, cultivate sau nu, m-au atras iradiind lentilele ochelarilor prăfuiţi. Cît despre florărese, urîte nu-mi sînt şi-mi place să le fur cîte-o privire. Din cînd în cînd curtez găleţile acestora, întreb de-s actuale, proaspete şi dacă au zburat cu avionul din Olanda? Eliminînd orice suspiciune, răspunsul este rar negativ. Nu acelaşi lucru se întîmplă şi cu "foştii", subiect care aprinde spiritele o dată cu apropierea "sezonului" electoral. Fiecare aşteaptă să vadă un "fost" arătat cu degetul, trecut la colţul societăţii şi lipit pe un afiş asemenea unui tapet pe un perete zgrumţuros. Ciclicitatea în sfera politică mă face să cred că trăim într-o nebuloasă

fără început şi sfîrşit care se-nvîrte... Dar să revenim la flori, singurele care zîmbesc candid din siglele electorale. Vin şi se duc demonstrîndu-ne că veşnicia rămîne inaccesibilă. Divorţul din '89 dintre ea, ţara şi el, partidul, începe să-şi piardă din semnificaţii. Pierzînd chei, înţepîndu-ne-n trandafiri şi mirosind garoafe ajungem la concluzia necesităţii urgente a unui partaj dintre ea şi el. Altfel riscăm încă o dată să rămînem corigenţi la democraţie. Pînă cînd se vor spune lucrurilor pe nume ocolesc acest imens talcioc în care fiecare-şi strigă-n gura mare marfa-politică. Doru VLĂDESCU

Fălticeni

Mie mi-au plăcut întotdeauna florile, cultivate sau nu, m-au atras iradiind lentilele ochelarilor prăfuiţi. Cît despre florărese, urîte nu-mi sînt şi-mi place să le fur cîte-o privire. Din cînd în cînd curtez găleţile acestora, întreb de-s actuale, proaspete şi dacă au zburat cu avionul din Olanda? Eliminînd orice suspiciune, răspunsul este rar negativ. Nu acelaşi lucru se întîmplă şi cu "foştii", subiect care aprinde spiritele o dată cu apropierea "sezonului" electoral. Fiecare aşteaptă să vadă un "fost" arătat cu degetul, trecut la colţul societăţii şi li