În sportul românesc, trecutul se îmbină creativ şi parşiv cu prezentul. Povestea nu are "băieţi buni" şi "băieţi răi". Personajele se amestecă între ele, îşi răsucesc destinele, se ating unele de celelalte, sperînd să se vindece, aşa cum anticii credeau că frecîndu-şi capul de un peşte scapă de durere, pasînd-o acestuia. Fiecare dintre "foşti" are istoria sa. Dumitru Dragomir, de pildă, a fost pe vremuri preşedinte al celor mai detestate cluburi din istoria fotbalului nostru: FC Olt Scorniceşti, gruparea clanului Ceauşescu, şi Victoria Bucureşti, trupa miliţiei. Cele două echipe de tip Frankenstein au promovat din divizie în divizie cu o viteză aberantă, cocoţîndu-se pe prima scenă şi expunîndu-şi acolo tot grotescul unui trup artificial. Făcăturile au oripilat pur şi simplu lumea fotbalului. În epocă, fiecare echipă era sprijinită de un prim secretar sau un ştab de la CC al PCR, dar ceea ce se întîmpla la Scorniceşti şi Victoria depăşea orice imaginaţie. Circula o legendă că, într-un joc decisiv pentru promovare, Dragomir a aflat că scorul obţinut de echipa sa, oricum unul măsluit - ceva de genul 18-0, nu ar fi fost suficient, din cauză că rivalii ar fi învins la o diferenţă mai mare. Atunci, pentru că meciul se terminase, descurcăreţul preşedinte şi-a scos jucătorii şi adversarii de sub duş, aducîndu-i la loc pe teren şi punîndu-i să joace, împotriva tuturor legilor fotbalului, pînă cînd scorul a urcat la cota necesară pentru ca FC Olt să promoveze! Acum, la 15 ani de la întîmplarea cu duşul, Dumitru Dragomir este şeful Ligii Profesioniste de Fotbal, adică preşedintele tuturor preşedinţilor. Personaj complex, el nu încetează să-i uimească pe cei din jurul său. Pe de o parte aleargă după credibilitate, făcînd eforturi să-şi construiască imaginea unui tip modern, pe de altă parte nu ezită să patroneze publicaţia Atac la persoană, motiv pentru care FIFA l-a an