Scriitorul, traducătorul şi tipograful Pál Nagy din Paris este unul din reprezentanţii importanţi ai avangardei internaţionale contemporane. S-a născut în 1934 la Salgótarján (Ungaria). Şi-a început studiile la facultatea din Eger, însă în 1956 a părăsit Ungaria şi s-a stabilit la Paris unde a obţinut diploma de profesor de franceză. Împreună cu câţiva prieteni a publicat în 1962 revista "Magyar Mühley" (Atelier maghiar), în maghiară, care apare astăzi la Budapesta, şi o revistă de avangardă în franceză cu titlul "d'atelier". În 1964 a publicat la Paris un volum de nuvele în maghiară (Speranţă, ani în şir), romanul Trântorii din Hamsteadt, în 1968, (anul următor a apărut traducerea franceză cu titlul Les Fainéants de Hampsteadt). Au urmat apoi volumele în maghiară Monologium (nuvele, 1971), Modernitate, literatură contemporană (teorie literară, 1978). În 1980 a participat la publicarea de către grupul "d'atelier" a unei noi ediţii a poeziei lui Mallarmé Un coup de dés jamais n'abolira le hasard, pe baza unui şpalt corectat de autor, descoperit de către membrii grupului. Urmează în maghiară două volume de teorie literară: Postmodern, puncte triunghiulare: Lyotard, Habermas, Derrida (1992) şi Genuri noi ale literaturii (1995). În 1998 i-a apărut un volum de texte-imagine după textele-video cu titlul phoné. Pál Nagy publică de asemenea revista video "p'ART", colaborează la Collège International de Philosophie din Paris. Trăieşte la Paris şi la Budapesta. În 1998 a ţinut un seminar special despre scriitorul Szentkuthy Miklós, la Universitatea din Budapesta. Rezultatele acestui seminar au fost transcrise în eseul intitulat Textul inaccesibil (Palimpsest Prae, 1999). Convorbirea de faţă a avut loc în anul 1998 la Budapesta. Publicăm mai jos o parte din dialogul nostru cu scopul de a aduce un omagiu poetului şi tipografului Ioan Cuşa decedat la Paris, în 1981.