Cumpararea, cu sume fabuloase pentru majoritatea populatiei, a locurilor eligibile de pe listele de candidaturi pentru Parlament va duce cu siguranta la degradarea totala a vietii politice romanesti Aproape ca nu mai este un secret pentru nimeni faptul ca locurile eligibile de pe listele majoritatii partidelor politice au devenit o marfa ca oricare alta, cu pret negociabil, cu oferta in rate ori cu banul gramada, sau cu plata in produse si accesorii electorale sau alte variante. Acestei marfi pare sa-i lipseasca doar TVA-ul, pentru a intra perfect in circuitul pietei albe, pentru ca pretul sa i se supuna mai bine raportului cererii si ofertei. La ApR, de exemplu, pretul este mai mic - in jur de 500 milioane de lei - deoarece partidul este cam strimtorat financiar dupa campania localelor si, nu in ultimul rind, in ultima vreme acesta nu mai ofera siguranta maxima privind trecerea pragului electoral. In rest, insa, preturile nu scad sub 700 de milioane de lei, depasind, in unele judete cu conjuncturi speciale, miliardul. Nu face exceptie, dupa cum declara chiar ieri un senator taranist revoltat, nici partidul considerat indeobste aparatorul cel mai inversunat al moralei in politica - PNTCD. La prima vedere, toata aceasta mascarada ar putea parea multora doar o noua dovada a meschinariei unor lideri politici. N-ar fi prea rau, daca lucrurile, pe termen lung, nu ar fi mult mai grave. Cu atit mai mult cu cit, fata de campaniile electorale anterioare, fenomenul a luat o amploare de masa. Care sint riscurile la care este supus alegatorul, in aceste conditii? In evolutia istorica a democratiei, votul a avut ca scop desemnarea unui for legislativ care sa fie cit mai reprezentativ pentru populatia cu acest drept. Este adevarat, o modalitate perfecta pentru intrunirea proportionala in Parlament a tuturor intereselor dintr-o tara pare sa nu se fi descoperit, daca aceasta exista.