Ion ISTRATE

Baroc si manierism

Editura Paralela 45, Colectia „Deschideri“, Seria „Universitas“, Pitesti, 2000, 126 p., f.p.

Baroc si manierism de Ion Istrate este un mic eseu, mai degraba didactic si rezumativ, asupra barocului in cultura, care trece in revista – incercind sa tina seama de o bibliografie exhaustiva a problemei – diversele si succesivele perspective de abordare teoretico-filozofica a conceptului de baroc. Un punct la care autorul tine in mod special este discutarea contributiilor romanesti la chestiunea teoretica a barocului cultural si, mai ales, la „deschiderea“ ipotezei privind existenta unui baroc literar in cultura/literatura romana veche. E tocmai ceea ce face materia Introducerii: „Exista, pot exista, deci un manierism ori un baroc literar romanesc, in sensul in care asemenea perioade exista in istoria literaturilor italiana, spaniola sau germana?“. Ion Istrate nu aduce un raspuns net/nou problemei, ci se multumeste sa reformuleze oarecum „ordonat“ (paragrafele sint numerotate) datele ei, recapitulind luarile de pozitie in aceasta directie: opinia, influenta in timp, a lui G. Calinescu (ideea de literatura in sens occidental apare la noi abia la sfirsitul secolului al XVIII-lea), ipoteza lui Dan Horia Mazilu („autorul primei parti dedicate integral barocului in literatura romana“), eseurile asupra barocului semnate de Cornel Mihai Ionescu, Adrian Marino, Nicolae Balota, Doina Curticapeanu sau Edgar Papu.

Ion Istrate se opreste cu precadere asupra a doua studii: acela dedicat de Dolores Toma operei lui Cyrano de Bergerac, considerat de autoare „un model al barocului“, studiu apreciat de Ion Istrate drept „un exercitiu critic unic, in cadrul istoriografiei romanesti a conceptului de baroc literar“ (desi undeva Ion Istrate pare a se indoi de completitudinea surselor autoarei), respectiv, capitolul desp