Paminturile acestora au fost administrate pina acum de fostele IAS-uri. Ei nu vor putea primi mai mult de 50 de hectare, cit aveau de altfel si inainte de exproprierea din 1949. Pina cind urmasii boierilor vor reintra in posesia mosiilor expropriate mai este insa cale lunga Fostii boieri care au avut mosii in judetul Suceava sau urmasii acestora au depus, pina in momentul de fata cereri de retrocedare pentru 2.834 hectare de pamint. Este vorba de un numar de 55 de cereri, cele mai multe in zonele Falticeni si Suceava. De asemenea, suprafata cea mai insemnata pentru care exista cereri de retrocedare este in zona Falticeni, respectiv 1080,5 hectare, in timp ce in zona Suceava au fost depuse cereri pentru retrocedarea a 990 de hectare iar in zona Radauti pentru 358 de hectare. In aceasta zona au mai fost depuse cereri de retrocedare pentru o suprafata de 239 de hectare de teren de catre asezamintele de cult care au detinut teren inainte de 1949 si au fost expropriate. In 1949 nu mai existau familii care sa detina peste 50 de hectare Conform legii 1/2000 cererile de retrocedare nu pot depasi suprafata de 50 de hectare de familie. De altfel, fostii latifundiari nici nu mai aveau, inainte de aplicarea decretului 83/1949 privind preluarea fostelor mosii boieresti terenuri mai mari de 50 de hectare. Aceasta pentru ca, in 1945, imediat dupa razboi, marii proprietari de teren au fost expropriati, raminind cu proprietati de maxim 50 de hectare iar terenul preluat a fost acordat celor care au luptat pe front in cel de-al doilea Razboi Mondial. Mosierii din judetul Suceava au fost la acea vreme deposedati de 9195 de hectare. In 1949, dupa cucerirea puterii de catre comunisti, a urmat cea de-a doua expropriere, luindu-li-se si ce le-a mai ramas din mosii. Ulterior, prin diverse forme de organizare - comasari, organizari teritoriale interjudetene, aceste terenuri au ajuns in admini