Indiferent ce spun autorităţile şi cîte arestări se vor mai face în cazul asasinării liderului sindical de la Tepro, o problemă foarte gravă rămîne deschisă. La prima vedere ea constă în faptul că gîndirea de tip mafiotic şi-a găsit loc în capetele unora dintre compatrioţii noştri. Victor Săhleanu, afirmă Poliţia, a fost asasinat după ce un director de la Tepro şi cîţiva haidamaci ai unei firme de pază şi protecţie s-au săturat de opoziţia lui faţă de un contract, în valoare de 500 milioane de lei, între Tepro şi acea firmă de pază şi protecţie. N-ar fi însă prima oară cînd angajaţi ai unor asemenea firme tratează legea din România ca pe ultima otreapă. Ei aplică legile lor, ca şi cum ar trăi într-o ţară paralelă, adică într-o Românie a lor, căreia România de toate zilele n-are ce să-i facă.

SRI-ul a atras atenţia asupra faptului că unele dintre aceste firme de pază şi protecţie au propriile lor sisteme informative, că ascultă telefoane dacă au chef, că sînt organizate, unele, după un sistem paramilitar şi că, în general, pot deveni o primejdie pentru siguranţa României.

Întrebarea e de ce au fost ignorate pînă acum aceste avertismente? Iar dacă n-au fost ignorate, de ce nu s-a făcut nimic pentru ca aceste firme să-şi cunoască lungul nasului? Fiindcă aici nu e vorba de un angajat sau de altul al acestor firme, ci de numitorul comun al multora dintre ele care provoacă anumite comportamente din partea angajaţilor pe care îi au.

Cîteva dintre aceste firme sînt conduse de foşti securişti. Nu asta ar fi problema, dar nu mă pot împiedica să observ în comportamentul angajaţilor de azi ai unora dintre firmele acestea, comportamentul securiştilor mărunţi, de traseu, de pe vremea cînd patronii lor de azi se ocupau de siguranţa traseului obiectivului O. În perioada aceea, traseiştii lui Ceauşescu îţi intrau în casă, te goneau de pe trotuar, îţi luau m