Debut cu bucla
A crede ca Editurii Univers ii lipseste o minima rutina de productie e absurd. Desigur, Univers (citusi de putin o exceptie) are o problema de imagine vizuala: in ciuda experientei – si a unei sigle binecunoscute si clare – cartile se prezinta inconsecvent si au, in cel mai bun caz, o eleganta rigida si demodata, contrazisa deseori de tot felul de improvizatii grafice – acesta este cazul obisnuit. Nu si la volumul de fata*, scos anul trecut: se distinge prin lipsa oricarei idei vizuale – nu e nici macar amestecul frecvent de gaselnite neinspirate, semn ca tehnoredactorul macar a incercat.
Coperta seriei nu are o regula coerenta de constructie. Coperta IV inverseaza elementele copertii I: toate reapar in alta aliniere si in alta pozitie, dar la aceeasi dimensiune – redundanta partiala semnalizeaza indeobste o variatie de continut sau de functie – care aici, desigur, nu are loc. Pe coperta I simetria axiala care pare sa fi fost in intentia machetatorului nu e sustinuta de paginare. Coperta IV are, in schimb, o constructie asimetrica, unde alinierea este aproximativa. „prim verb a“ (asa se citeste la prima vedere monograma seriei) e o creatie nu indeajuns gindita: a-ul final folosit ca element de legatura intre cuvinte e un calambur vizual slab. Jocul pozitiv/negativ inverseaza ordinea lecturii, astfel incit sigla se citeste eventual „a verb prim“. Spationarea manuala, obligatorie la acest corp de litera, a fost omisa. In fine, utilizarea siglei la dimensiuni mici n-a facut parte din proiectul de design: pe cotorul de trei milimetri, monograma devine o pictograma ilizibila.
Numele autorului, titlul volumului si nefericita sigla a seriei isi impart aceeasi Futura (in verzale sau litere de rind) si au in comun un joc pozitiv/negativ, ceea ce le face indistincte – mai ales pe coperta I, unde sint plasate adiacent. Sigla
