•Desi se asteptau efecte catastrofale, nu a crescut semnificativ numarul cancerelor sau al malformatiilor genetice •Rezultatele contradictorii ale sutelor de studii efectuate in diferite tari •Efectele cancerigene vor putea fi estimate abia in jurul anului 2010
Pe 26 aprilie 1986, jurnalele de stiri anuntau explozia unuia dintre reactoarele centralei nuclearo-electrice de la Cernobil-Ucraina. Multi dintre necunoscatori au tratat acest dezastru ca pe un fapt divers, insa, dupa ce autoritatile au intrat in alerta, teama a inceput sa cuprinda populatia care a asociat acest accident cu imaginile apocaliptice din Hiroshima si Nakasachi dupa bombardamentul atomic din 1945. Desi Romania era in plina "Epoca de Aur", cand informatiile asupra unor astfel de dezastre erau tinute ultrasecrete, avand in vedere apropierea de locul catastrofei, au fost luate primele masuri de contracarare a posibilelor efecte ale norului radioactiv degajat de explozie. In primul rand, li s-a administrat copiilor si femeilor insarcinate, cei mai vulnerabili in fata radiatiilor, medicamente pe baza de iod, singurul produs care putea reduce din efectele nocive ale radioactivitatii ridicate. Din fericire, la 14 ani de la accident, nu au fost inregistrate cresteri spectaculoase a numarului de cazuri de cancere generate de radiatii, insa, o imagine completa asupra efectelor pe termen lung ale exploziei poate fi formata abia in 2006 - 2011.
La cativa ani dupa accidentul din SUA de la Centrala atomo-electrica "Three Mile Island" (1979), cel de la Cernobil (26 aprilie 1986) a schimbat complet conceptia publicului asupra accidentelor nucleare.
De vreme ce primul a impus o ampla dezvoltare de noi programe referitoare la securitatea sistemelor nucleare, al doilea, de asta data soldat cu pierderi de vieti omenesti si dispersia unei mari parti a combustibilului nuclear din
