După războaie de-a dreptul epopeice împotriva unui obicei periculos, societatea umană a reuşit, dacă nu să obţină o victorie categorică, măcar să impună o deviză categorică: Tutunul dăunează grav sănătăţii. Milioane de fumători, deschizînd pachetul de ţigări, îşi vor aminti sloganul şi vor ezita o clipă înainte de a-şi aprinde ţigareta, în timp ce alte milioane de nefumători îşi vor muta privirea în mod semnificativ de la inscripţia de pe pachet la ochii fumătorului şi viceversa, poate-poate vor atrage atenţia celeilalte tabere asupra pericolului. Dar tutunul nu este cel mai dăunător lucru care poate mobiliza (sau nu) atenţia societăţii. Televiziunile şi gazetele ne asaltează zilnic cu ştiri despre crime, violuri, sinucideri, mutilări, accidente, jafuri şi alte atrocităţi comise din exces de alcool, rata mortalităţii cauzată de abuzul de alcool părînd s-o întreacă pe aceea cauzată de abuzul de tutun. Drept care propun ca fiecare sticlă de alcool, de la cele mai fine coniacuri la cele mai populare băuturi, precum ţuica, rachiul, şliboviţa, drojdia şi spirtul denaturat, să poarte inscripţia: Alcoolul dăunează grav sănătăţii sociale. După ce ar obţine şi această mică izbîndă (mă refer, bineînţeles,
nu la dispariţia alcoolismului, ci la apariţia avertismentului), societatea ar trebui să se mobilizeze în legătură cu un alt flagel: corupţia, o treabă la fel de îngrijorătoare ca şi primele două, fiindcă presupune şi dependenţă, şi contaminare. Sugerez, în consecinţă, ca pe fiecare uşă a fiecărei instituţii să fie gravat (pirogravat!) textul: Mita dăunează grav sănătăţii morale. Sper să aibă ceva mai mult succes decît vechea lozincă Nu primim bacşiş. Sper să se înţeleagă că mito-mania nu salvează România. În sfîrşit, după cîştigarea acestei bătălii (a inscripţionării, fireşte), ar urma cel mai amplu, mai îndrăzneţ şi mai dificil război, acela împotriva prostiei. T
