Recunosc, după citirea editorialului dlui Cristian Tudor Popescu din Adevărul de marţi, 10 octombrie a.c., am căzut pe gînduri. Textul se intitulează sugestiv "Comunism? Ce-i aia?". Comentînd rapid plecarea de la putere a lui Miloşevici şi rezultatele alegerilor din Lituania şi Polonia, reputatul editorialist ajunge la următoarea concluzie: "...la 10 ani după căderea zidului Berlinului mai există în Europa de Est, biologic, foşti comunişti, dar comunismul a dispărut din memoria activă, operaţională, a maselor (ş.a.)." Provocatoare concluzie. O să plec de la această idee în discuţia pe care vreau să o fac acum şi nu o să mă refer deloc la entuziasmul sincer al dlui Cristian Tudor Popescu în faţa extraordinarei "autodistanţări dezideologizante"(!) a dlui Ion Iliescu, care încheie articolul. Întotdeauna am preferat analizele dlui Cristian Tudor Popescu deşi, personal, foarte rar m-am simţit solidar cu opţiunile ziarului Adevărul. Deci, comunismul a dispărut din memoria "activă, operaţională" a oamenilor. Înclin să-i dau dreptate dlui Popescu. Şi eu cred că, în general, memoria compatrioţilor mei e scurtă şi că, astăzi, comunismul nu mai înseamnă nimic pentru ei. Este, cum zicea dl Popescu în articolul evocat, "un concept mort". Dar dacă comunismul a dispărut din memoria oamenilor nu înseamnă că a dispărut cu adevărat. Se întîmplă, uneori, să fii atît de lung şi de greu bolnav încît să uiţi cum e cînd eşti sănătos şi, pe cale de consecinţă, să uiţi că eşti bolnav. Dl Popescu recomandă contracandidaţilor dlui Iliescu să nu mai amintească în campania electorală trecutul de activist comunist al celui care este marele favorit al prezidenţialelor din această toamnă. Electoratul, sărăcit pînă la limita subzistenţei de marii economişti care s-au perindat la putere în ultimii 10 ani, este năucit, debusolat, minţit, umilit, frustrat. Toate astea îl fac să fie complet imun