Nenad COLIC, regizor, actor,
compania Plavo Pozoriste (Blue Theatre), Belgrad:
„Teatrul nostru a fost infiintat in decembrie 1995 si, in ultimii doi ani, functioneaza cu cinci actori si un art-designer, folosind spatii inchiriate pentru spectacole si repetitii. Aceasta este marea noastra problema – spatiul, nu banii. Bani mai poti gasi, exista fundatii, oameni care te ajuta, dar pentru spatii trebuie un miracol. Cele mai bune si ceva mai ieftine sint inchiriate cu mult timp inainte pentru intruniri politice, sociale etc. Teatrul e ultimul pe lista. Am repetat uneori la mine acasa, la colegii mei…
Actorilor mei le-am cerut sa se retraga de la Universitate pentru a putea face o munca serioasa. Oricum erau elevii mei si eu le-as fi dat diploma numai ca, daca nu-ti convine un anume sistem, cred ca trebuie sa pleci. Cit despre mine, am absolvit acum 15 ani Academia de Arte din Belgrad, sectia Management, dar am constatat ca aceasta meserie nu mi se potriveste. Am fost norocos: cu zece ani in urma m-am intilnit cu Teatrul Odin si cu Eugenio Barba, apoi, la Milano, cu Massimo Giannetti, cu care am lucrat in mai multe workshop-uri. Mi se pare ca acestea au fost cele mai bune scoli. Acolo am invatat lucrurile de baza ale profesiei mele. Lumea nu intelege ca pentru teatrul contemporan acest fel de instructie este absolut legal si indrituit. Altfel, teoria si tehnica teatrului contemporan se folosesc de 70 – 80 de ani. Insist sa spun asta pentru ca multi cred ca tehnica teatrului contemporan se defineste ca alternativa. Alternativ nu inseamna nimic. Diferit imi place mai mult, pentru ca e mai concret. In teatrul contemporan se gindeste altfel, diferit. Teatrul contemporan este un lucru personal, reprezinta ideile tale despre viata, este un teatru deschis. In teatrul contemporan trebuie sa fii tu insuti. Atunci cind decidem sa facem teatru cont
