Dupa Olimpiada de la Sydney, romanii si-au dat seama ca au si alte motive de a iesi in strada si a se bucura in afara victoriilor obtinute de nationala de fotbal La citeva zeci de ore de la inchiderea a ceea ce a fost numita "Cea mai frumoasa Olimpiada" a tuturor timpurilor, este greu de apreciat daca participarea romanilor la Jocurile Olimpice a fost una de succes sau dimpotriva. Privind rezultatele in sine, putem spune ca palmaresul romanesc la Sydney, cu 26 de medalii, dintre care 11 de aur, este unul exceptional, tinind cont ca el este intrecut doar de cel realizat la Jocurile Olimpice din 1984. Cum acea Olimpiada, de la Los Angeles, s-a desfasurat in conditii speciale, lipsind marea majoritate a tarilor socialiste, in frunte cu URSS si RDG, putem spune ca acum, in Australia, romanii si-au batut toate recordurile in ceea ce priveste participarea la JO. Faptul ca in clasamentul pe natiuni am ocupat un senzational loc 11, inaintea Spaniei, Canadei, Japoniei ori Suediei, si am mers "umar la umar" cu Germania, Marea Britanie si Olanda, tari cu o deosebita traditie olimpica, nu poate decit sa ne bucure. Satisfactia este cu atit mai mare cu cit conditiile de pregatire si stimulentele financiare ale sportivilor romani sint mult inferioare celor de care dispun adversarii lor, cei impotriva carora au concurat si pe care de cele mai multe ori i-au invins la Sydney. Nota bene, la Olimpiada australiana, am cucerit medalii nu numai in sporturile in care eram considerati o forta, precum canotajul, gimnastica si kaiac-canoe, ci si la atletism, tir, box, ba chiar am produs mari surprize la judo, scrima si mai ales natatie. Din pacate, acest adevarat "miracol" romanesc al sportului, exemplificat perfect de cazul brailencei Diana Mocanu, care a devenit dubla campioana olimpica de natatie venind dintr-o tara care are doar doua piscine de concurs, mai putine decit intr-un singur car